"Laughter is the best medicine"

Zilele acestea am avut placerea de a cunoaste un alt ziar/site, intitulat Ziarul De Stiri Comentate.
Din denumire isi poate da oricine seama ce este. Parerea mea: o extindere a paginii de comentarii a facebook-ului. Pana aici nimic nou, bineinteles. Totusi, diferenta o fac articolele. Mi-am pierdut 15-20 de minute din viata cautand MACAR un articol care sa prezinte ceva placut ochilor sau macar sufletului dar, spre stupoarea mea, n-am reusit.
Sunt constient de faptul ca nu sunt singurul care a observat ca omul citeste presa dimineata - daca nu a intarziat deja la serviciu - iar in legatura cu acest aspect, intrebarea mea e urmatoarea:
- Daca mai toti ziaristii cauta sa descrie doar ce-i rau in tara noastra iar noi, muritorii de rand, cu acele randuri ne incepem fiecare zi, cum sa ne schimbam in mai bine odata ce ajungem la serviciu sufocati de dispret?
Mai mult, ZSC ne ofera "ocazia unica" de a scrie articole pentru ei, lansand cate 2 teme saptamanal. Temele saptamanii 22-29 iulie fiind:
1) PDL,USL aceeasi mizerie.
2) Ce facem cu Oltchimul?

Eu sunt un simplu blogger si am tot dreptul sa ma plang -din cand in cand- caci putini sunt cei care-si arunca ochii printre ale mele randuri dar voi, ca ziar national, consider ca sunteti obligati de a transmite, cel putin, o farama de speranta, un zambet cititorilor.
Acestea fiind scrise, in 07.09.2014, voi completa cu: Bravo, Romania! Ati adus tarii 3 zambete :)

V.

Un simplu rasfat

E o fata rasfatata, cu pretentii de doctor si cu ochi simpli dar plini de asteptari. Zambeste constant si minte in acelasi timp, iti ascunde tot si-ti cere chiar si ce n-ai vrea sa ai. Ea nu regreta nimic, cu toate ca ar schimba totul, si n-ar mai lasa pe nimeni aproape de inima sa dar, cand ziua se atinge, se ghemuieste sub patura si plange intruna, ca nimeni n-o vrea.

V.

Prospaturi Invechite

Te gandesti intr-o zi, ca intr-o seara apropiata, sa cotrobai prin cateva magazine indepartate. Si vine ziua respectiva. Asadar, sustragi din timpul liber cateva ore pentru a merge sa faci cunostinta cu 'noile colectii'. Dupa fiecare magazin vizitat parca tot mai ascutita e  dezamagirea. Nu trece mult timp si observ cum si ceilalti vizitatori privesc exponatele (atarnate pe pereti precum luminile de craciun) cu dispret. Astfel, timpul necesar achizitionarii unor haine, care sa-ti poata oferi un oarecare sentiment de implinire, se transforma in ani lumina si plecam, suparati, spre casa cu una - poate chiar doua, in cele mai fericite cazuri - sacose de 'produse' expirate. Acelasi material, acelasi stil, doar alti nasturi cusuti in locuri total inadecvate si poftim colectii noi.
Industria se plange ca s-au stricat vremurile dar imaginatia producatorilor (marea majoritate a lor) joaca table in Cismigiu. M-am saturat de gunoaiele cu preturi de prospaturi, culorile sterse de dispret si, bineinteles, de plangaciosii care si-au deschis un 'business' direct de sub masa de croitorie.
Nimic nu e calculat, nimic nu mai e 'creat'... tot ce a ramas e copiat.

V.